top of page
  • Poza scriitoruluiDan Marius Cochirlea

Tot ce trebuie să ști despre Tulburările Anxioase

Actualizată în: 12 dec. 2022




Toate TA (tulburare de anxietate) presupun prezența unei frici și / sau anxietăți accentuate (excesive) împreună cu manifestările comportamentale aferente.


În DSM V TR (Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale) atât frica cât și anxietatea sunt un răspuns emoțional în fața pericolului (real sau imaginat). Diferența principală dintre ele este dată de timp; când este așteptat pericolul.

- Frica presupune un pericol iminent (apropiat)

- Anxietatea pesupune un pericol îndepărtat (din viitor)


Pe lângă criteriul temporal, observăm și răspunsurile diferite ale individului atât la nivelul corpului cât și la nivelul minții.


În cazul fricii:

o Activitatea sistemului nervos autonomic crește brusc. În acest fel organismul se pregătește pentru un răspuns de tipul „luptă sau fugă” (fight or flight)

o Activitatea mintală (gândurile și atenția în special) se concentrează asupra iminenței pericolului

o Comportamentul vizează acțiuni menite să pună persoana la adăpost (securitate și siguranță)


În cazul anxietății:

o Încordare (tensiune musculară) și vigilență sporită

o Mintea caută cu disperare modalități de a se pregăti pentru pericolul așteptat dar nereușind să depășească sentimentul profund de vulnerabilitate resimțit

o Comportamentul este prudent (timid) și urmărește să evite pe cât posibil pericolul.


Comportamentul de evitate al pericolului poate duce pe moment la scăderea în intensitate atât a fricii cât și a anxietății. În realitate însă, acestea continuă să crească „forțând” persoana să se retragă tot mai mult.


Tulburările de anxietate (deși foarte asemănătoare) pot fi diferențiate dacă privim cu atenție:

o situațiile (sau obiectele) care declanșează anxietate (sau frică)

o gândurile sau ideile care le însoțesc

o comportamentul concret de evitare folosit


Atât anxietatea cât și frica (în sine) reprezintă reacții normale cu potențial adaptativ (sănătos) în caz de pericol.


Situațiile (sau obiectele) care ne amenință se modifică în funcție de etapa de dezvoltare la care ne aflăm (copil, tânăr, adult, vârstinc).


Pentru a se încadra la categoria tulburare este necear ca o asemenea reacția să fie:

o disproporționată (excesivă) față de pericolul real și/sau dezvoltarea individului

o persistentă ( minimum 6 luni)

o să nu se datoreze unei condiții medicale ori substanțe


Având în vedere că în situațiile de criză tendința individului este de a supraestima pericolul, toate aprecierile referitoare la durata și intensitatea anxietății trebuie făcute de un specialist.


S-a observat că aceste tulburări apar în general în copilărie și continuă să fie prezente în viața de adult a persoanei dacă nu au fost gestionate eficient.


În categoria tulburărilor de anxietate sunt incluse în ordine cronologică (vârsta debutului):

o Mutismul Selectiv

o Fobiile Specifice

o Anxietatea socială

o Tulburarea de Panică

o Agorafobia

o Tulburarea de Anxietate Generalizată


S-a constatat în cazul persoanelor diagnosticate cu TA, o probabilitate mai mare (față de cei care nu au TA) în ce privește:

o Ideile suicidare

o Tentativele de suicid

o Moarte în urma tentativelor de suicid


Tulburarea de panică, tulburarea de anxietate generalizată și fobiile sunt TA cel mai des asociate cu trecerea de la gânduri suicidare la tentative de suicid.


Bibliohrafie

Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale Ediția Revizuită




14 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate

Comments


Post: Blog2 Post
bottom of page